{"id":5816,"date":"2021-10-01T06:11:16","date_gmt":"2021-10-01T06:11:16","guid":{"rendered":"http:\/\/10.40.11.204\/?page_id=5816"},"modified":"2021-10-01T07:18:40","modified_gmt":"2021-10-01T07:18:40","slug":"istoric","status":"publish","type":"page","link":"http:\/\/banat.rowater.ro\/index.php\/despre-noi\/prezentare\/istoric\/","title":{"rendered":"Istoric"},"content":{"rendered":"

Sisteme \u00a0\u00a0hidrotehnice \u00een Banat<\/strong>\u00a0<\/strong><\/p>\n

Banatul este o zon\u0103 \u00a0geografic\u0103 \u0219i istoric\u0103 m\u0103rginit\u0103 din 3 p\u0103r\u021bi de ape: la nord de r\u00e2ul Mure\u0219, la vest de r\u00e2ul Tisa \u0219i al sud de fluviul Dun\u0103re. R\u00e2urile care curg prin Banat sunt afluente a acestor trei \u00a0sisteme. Cele mai importante sunt Timi\u0219ul, Bega, B\u00e2rzava, Cara\u0219ul \u0219i Nera. Prezen\u021ba acestora a facilitat prezen\u021ba a\u0219ez\u0103rile umane de-a lungul mileniilor dar, \u00een acela\u0219i timp, a cauzat \u0219i necazuri prin multiplele inunda\u021bii ,de multe ori catastrofale.<\/p>\n

Situa\u021bia \u00a0\u00eencepe s\u0103 se schimbe \u00a0\u00a0dup\u0103 anul 1716 atunci c\u00e2nd proasp\u0103ta \u00a0administra\u021bie militar\u0103 habsburgic\u0103 \u00eencepe o \u00a0adev\u0103rat\u0103 oper\u0103 de desecare, de asanare a terenurilor agricole \u0219i de canalizare a \u00a0r\u00e2urilor. Primele m\u0103suri sunt pe malurile Mure\u0219ului \u00a0c\u00e2nd se ridic\u0103 diguri. \u00a0For\u021ba de munc\u0103 o \u00a0constituie locuitorii \u00a0districtelor riverane.<\/p>\n

O alt\u0103 etap\u0103 \u00a0este canalizarea r\u00e2ului \u00a0Bega , numit \u00a0\u00een evul mediu Timi\u0219ul mic sau Timi\u0219el. \u00a0Ac\u021biunile \u00a0\u00eencep \u00een anul 1728 iar \u00een 1732 circul\u0103 prima nav\u0103 pe canal. \u00centre anii 1735-1754 este s\u0103pat\u0103 o alt\u0103 albie a canalului, \u00a0cea veche \u00a0se colmata din pricina \u00a0nisipului. \u00cen anul 1744 un ordin imperial oblig\u0103 locuitorii satelor riverane canalului s\u0103 asigure malurile, decolmatarea \u0219i buna circula\u021bie.<\/p>\n

\u00centre anii 1758-1760 hidrotehnicianul \u00a0Maximilen Fremaut venit din \u021a\u0103rile de Jos, face nodul hidrotehnic Timi\u0219-Bega la Co\u0219tei. Printr-un canal \u00a0se dirijeaz\u0103 apele din Timi\u0219 \u00een Bega \u0219i invers a\u0219a \u00eenc\u00e2t zona este scutit\u0103 de inunda\u021bii. Exist\u0103 \u0219i un canal secundar \u00eentre cel dou\u0103 r\u00e2uri, la \u00a0Topolov\u0103\u021bul \u00a0Mare. \u00cen acest fel \u0219i Timi\u0219oara este scutit\u0103 de inunda\u021bii.<\/p>\n

Pe Bega se circula de la \u00a0F\u0103get la \u00a0Titel. De la F\u0103get la \u00a0Timi\u0219oara erau \u00a0plut\u0103rite lemnele de foc. De la Timi\u0219oara la \u00a0Titel circulau nave de marf\u0103. Din anul 1869 \u0219i p\u00e2n\u0103 \u00a0dup\u0103 al doilea r\u0103zboi mondial au circulat nave de pasageri. \u00cen anul 1910 se deschide uzina hidroelectric\u0103 de a \u00a0Timi\u0219oara \u0219i circula\u021bia \u00a0va \u00eencepe de aici \u00a0\u00een \u00a0aval la Titel.<\/p>\n

Acest canal asigura leg\u0103tura fluvial\u0103 a \u00a0Timi\u0219oarei cu Budapesta \u0219i Viena p\u00e2n\u0103 la Ulm \u00a0spre vest \u0219i cu Marea Neagr\u0103 la est. \u00cen momentul de fa\u021b\u0103 se poate circula de la \u00a0Timi\u0219oara p\u00e2n\u0103 la Roterdam \u0219i la Marea Neagr\u0103.<\/p>\n

Lungimea total\u0103 a Canalului Bega este de 114 km din care 44 \u00een Rom\u00e2nia \u0219i \u00a070 \u00een Serbia. Exist\u0103 \u00a05 ecluze din care 2 \u00a0\u00een Rom\u00e2nia \u0219i \u00a03 \u00een \u00a0Serbia.<\/p>\n

Canalul Tisa-Dun\u0103re-Tisa a fost \u00eenceput la mijlocul secolului al \u00a0XVIII-lea \u0219i a fost continuat \u0219i \u00a0\u00een secolul \u00a0urm\u0103tor. \u00a0Asigur\u0103 leg\u0103tura fluvial\u0103 \u00eentre r\u00e2ul Tisa \u0219i \u00a0fluviul Dun\u0103re. Are 929 canale principale, 180 poduri inclusiv feroviare, 24 ecluze, plus 5 de siguran\u021b\u0103, 6 sta\u021bii de pompare. Regularizeaz\u0103 apele pentru iriga\u021bii \u00a0o suprafa\u021b\u0103 de 3000 km2 <\/sup>iar bazinul hidrografic are suprafa\u021ba de 12.700 km2<\/sup>. Canalul Bega este o parte a acestuia.<\/p>\n

\u00cen a doua treime a secolului al \u00a0\u00a0XIX-lea se continu\u0103 \u00a0ample ac\u021biuni de hidroameliora\u021bii. Sunt ref\u0103cute \u0219i \u00a0\u00eentre\u021binute vechile canale. Se fac altele noi. Cea mai mare ac\u021biune a constat \u00een regularizarea r\u00e2ului Mure\u0219. De la Lipova la \u00a0Szeged distan\u021ba s-a scurtat cu aproape 100 km. Lucr\u0103rile au durat c\u00e2teva decenii.\u00a0\u0218i \u00een restul Banatului \u00a0lucr\u0103rile de hidroameliora\u021bii continu\u0103 \u00een condi\u021biile unei dezvolt\u0103ri economice continue.<\/p>\n

\u00cen anul 1872 se \u00eenfiin\u021beaz\u0103 \u00a0la \u00a0Timi\u0219oara Temes-Begav\u0151lgyi vizszsab\u00e1lyoz\u00e1si \u00a0T\u00e1rsulat<\/em> \/ Temes-Begathal \u00a0Regulierungs Gessellschaft,<\/em>\u00a0adic\u0103\u00a0 Societatea de \u00a0Hidroameliora\u021bii Timi\u0219-Bega<\/em> ce are ca scop \u00a0p\u0103strarea sistemului \u00a0de \u00a0hidroameliora\u021bii creat la mijlocul secolului al XVIII-lea.<\/p>\n

\u00cen anul 1900 acest\u0103 societate, dispun\u00e2nd de fonduri suficiente, decide s\u0103 construiasc\u0103 \u00a0un sediu reprezentativ. Proiectul a fost \u00eencredin\u021bat arhitectului budapestan Lipot(Leopold) Baumhorn. Palatul \u00a0construit \u00een stilul Jugendstil\/ Seccesion\/ avea parter \u0219i \u00a0etaj. Autoriza\u021bia \u00a0de construc\u021bie a fost emis\u0103 pe 13 august 1900. Constructorul a fost Karl Hart. Perioada construc\u021biei \u00a01900-1902.<\/p>\n

Construirea celui de al doilea etaj \u00a0este datorit\u0103 lui Arthur \u00a0Tunner \u0219i \u00a0s-a \u00a0\u00eencheiat \u00een anul 1910 (vezi galerie multimedia).<\/p>\n

Aici func\u021bionau toate sectoarele Societ\u0103\u021bii, iar la etajul II erau garsoniere pentru angaja\u021bii veni\u021bi din \u00a0Banat.<\/p>\n

\u00cen perioada interbelic\u0103 pe l\u00e2ng\u0103 Societatea Apelor mai func\u021biona \u00een anul 1923 Prefectura Poli\u021biei \u0219i Siguran\u021ba. \u00cen 1941 era aici Decanatul Facult\u0103\u021bii de \u00a0Agronomie \u0219i \u00a0Facultatea de Geografie a Universit\u0103\u021bii din \u00a0Cluj.<\/p>\n

Prin legea apelor din 1924,cap. X ,art.75 s-au constituit sindicate de proprietari care se ocupau de toate problemele legate de cursurile de ap\u0103. Acestea au func\u021bionat p\u00e2n\u0103 \u00een anul 1950 c\u00e2nd se schimb\u0103 titulatura, dar vechile atribu\u021bii r\u0103m\u00e2n.<\/p>\n

\u00cen anul 1943 Palatul revine Regionalei \u00a0CFR \u00a0Timi\u0219oara \u00a0p\u00e2n\u0103 \u00een anul 2002 c\u00e2nd este rec\u00e2\u0219tigat de \u00a0Apele Rom\u00e2ne Banat. Au \u00a0\u00eenceput lucr\u0103ri de reamenajare \u0219i refacere exterior \u0219i interior, care s\u0103 redea Palatului adev\u0103rata \u00eenf\u0103\u021bi\u0219are. \u00cen anul 2018, cl\u0103direa, cunoscut\u0103 \u0219i sub denumirea de Palatul Apelor, a fost inaugurat\u0103. \u00cen prezent, aceasta este sediul Administra\u021biei Bazinale de Ap\u0103 Banat.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Sisteme \u00a0\u00a0hidrotehnice \u00een Banat\u00a0 Banatul este o zon\u0103 \u00a0geografic\u0103 \u0219i istoric\u0103 m\u0103rginit\u0103 din 3 p\u0103r\u021bi de ape: la nord de r\u00e2ul Mure\u0219, la vest de r\u00e2ul Tisa \u0219i al sud\u2026<\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":0,"parent":5814,"menu_order":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","template":"","meta":{"footnotes":""},"class_list":["post-5816","page","type-page","status-publish","hentry"],"_links":{"self":[{"href":"http:\/\/banat.rowater.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/pages\/5816","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"http:\/\/banat.rowater.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/pages"}],"about":[{"href":"http:\/\/banat.rowater.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/types\/page"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/banat.rowater.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/banat.rowater.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=5816"}],"version-history":[{"count":5,"href":"http:\/\/banat.rowater.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/pages\/5816\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":5834,"href":"http:\/\/banat.rowater.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/pages\/5816\/revisions\/5834"}],"up":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/banat.rowater.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/pages\/5814"}],"wp:attachment":[{"href":"http:\/\/banat.rowater.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=5816"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}